De foarte multe ori mă gandesc: oare de câte greșeli ar fi fost salvată omenirea și la rândul nostru fiecare dintre noi dacă am învăța ceva din trecut, din istorie, din povețele, în care s-a strâns înțelepciunea lumii de secole. Îți vine să râzi cu lacrimi cât de simplu de învățat, dar și de urmat sunt acele vorbe, caci toata esența înțelepciunii este notată doar în cîteva cuvinte, ușor de memorat, dar dupa cum arată viața… foarte greu de urmat. Dacă încă nu ați ințeles despre ce vreau să spun, sunt astea: ”Nu scuipa în fântana din care bei apă”, ”Pasul scurt lungește viața”, ”Omul cât trăiește învață”; ”Viața e prea scurtă ca să trăiești urând pe cineva”… și multe de acest fel.
Ce mai vreau să spun este găndul, că timpurile grele te fac să te gandești mai profund, să vezi mai clar si să observi lucruri, cărora înainte nu prea le dadeaai importață. În ultimul an de viață plin de încercări grele am conștientizat mai mult ca oricînd, că foarte multe persoane din anturajul meu nu erau ceea cine pretindeau a fi, am cunoscut trădarea, indiferența, curiozitatea de asistare ca la un show de TV și multe altele.
Timpuri dificile, vremuri grele, pe mulți dintre noi ne-au lovit pe neașteptate ca o lovitură sub centură. Jumătate dintre noi ne-am indoit, gârbovit, unii se prefac că nu doare deloc ceea ce se întâmplă. Doare, chiar doare. Doare că trebuie să petrecem timp și o singură viață pentru a rezolva lucrurile între noi și a smulge un pachet de zahăr unul altuia. Păcat… Păcat că în țari oamenii din vârf devin mai proști de la înălțime, iar cei de jos sunt îndobitociți de sărăcie.
⠀
Am in mine slăbiciune și nu vreau să mă uit la bătrânii care se frământă, strângând câteva monede în pumni, ce sunt suficiente doar pentru pâine, care nu este deloc cea mai delicioasă din lume, precum încearcă să ne convingă cei de sus. Și eu vreau să trăiesc cu voi într-o țară bogată și frumoasă. Vreau să fiu mândră de ea și să plâng când sună imnul. Dar în acest moment la toată lumea îi e frică pentru sine, pentru ai săi și pe bună dreptate. Dar nu este corect ca întreaga noastră viață să fie o luptă, iar lupta o modalitate prin care putem supraviețui. Nu este corect să aprobam orice agresiune unul împotriva altuia, sau a altui popor. Deci brusc m-am pomenit cu o listă lunga de oameni, care după mine nu sunt oameni, dacă susțin orice tip de violență, mai cu seama razboi.
⠀
Nu am ce să vă doresc, decât: aveți grijă de copiii voștri, nu vă transformați în vite caci pentru asta suntem ne pregătesc cei de sus. Nu uitați că, chiar și într-o lume atât de putredă și chinuită ca a noastră, dragostea trebuie să conducă în mod obligatoriu…
Oamenia a depășit vârsta când cei puternici aveau dreptate. Sunt prea mulți oameni slabi în lume pentru asta. Singura dreptate este bunătatea. Din rău, din mânie, din ură – chiar dacă sunt numite pentru dreptate – nimeni nu câștigă.
Dragostea adevărată este o relație fără constrângere!
