Cuvantul multumesc – are o putere cu adevarat mare. El va curata de tot.
Poate nu ati stiut, cum nu am stiut si eu pana de curand, cuvantul multumesc in alte limbi, inclusiv in limba greaca inseamna: „εὐχάριστος χαρίζομαι” – a darui ceva bun, a face un bine.

In momentul cand spui multumesc inseamna ca daruiesti cuiva ceva bun, in astfel de momente inima ta mica iti vorbeste, stralucitoare si sincera.
Recunostinta este cheia pentru a vorbi cu inima si a vorbi din inima. Este cheia sursei fortei si energiei inepuizabile.
Vedele (Vedele (în sanskrită वेद) sunt o culegere de texte originare din Vechea Indie) spun ca recunostinta este o calitate a inimii necesara pentru cresterea spirituala. Făra recunostinta, este imposibil ca o persoana sa creasca chiar si in cele mai dificile situatii. Si motivul pentru aceasta este ca, fara recunostinta in inima, o persoana nu se va simti multumita, dorind intotdeauna doar mai mult.
In fiecare seara, inainte de culcare, fara sa-mi amintesc vreo rugaciune deosebita, ma intorc catre Dumnezeu si ii mulțumesc pentru momentele zilei mele, fie ca sunt cu bucurie sau resentimente, lacrimi, neliniste si pace. A fi recunoscator pentru toate acestea este o fericire. Este atat de usor sa spui:
„Multumesc” cand ai fost tratat bine, dar este atat de greu sa treci peste minte, sa vorbești cu inima si sa gasesti puterea de a spune: „Multumesc” pentru durerea pe care ti-au provocat-o. Nu cer nimic pentru mine in astfel de rugaciuni, dar este posibil sa cer pentru mine. Voi sunteti cei dragi, pentru ei cer. Pentru fericirea si micile lor dorinte, pentru inimile lor care au nevoie de caldura si dragoste, pentru care este atat de greu sa se deschida. In astfel de momente ti se face mereu pielea de gaina, esti intr-o stare de calm si armonie, inima ta stie si crede ca binele pe care ti-l doresti cu siguranta se va implini.
Mi-e putin cam greu sa cer pentru mine, sa cer dragoste de la Dumnezeu, cand prefer sa-i multumesc din toată inima pentru ceea ce mi-a dat deja. Poate o sa cer o singura data, sa-mi dea puterea sa mai cer din nou pentru cei pe care ii iubesc.
Sa vorbesti cu oamenii cu inima este cu siguranta dificil, dificil si inspaimantator. Dar pas cu pas, mergand de-a lungul unei astfel de carari, poteca pe care picioarele tale calca pe carbuni incinsi, treptat nu le simti caldura, esti plin de putere si devii treptat tu insuti. Este tocmai un astfel de sine care simte liniste, incredere in viata si de fiecare data inainte de a merge la culcare multumeste din toata inima pentru ziua traita.
Inimile si gandurile noastre sunt capabile de orice. Si numai noi putem alege ce lumi incredibile sa creem si cum sa le umplem zi de zi.
Lasati inimile voastre sa va vorbeasca mai des voua si celor pentru care bate atat de necontrolat de puternic. Fiti recunoscatori si inimile voastre se vor deschide catre iubire. Si voua va multumesc cititorii mei.