Nu știu dacă voi cunoașteți aceasta fabula sau nu, insă nu mă pot abtine să nu comentez astăzi „festivitatile” umilitoare din Chisinau cu ocazia lui 9 mai, nu de ziua Europei, ci ziua „eliberării” deoarece nimic nu se schimbă pe la noi.
Imi aduc aminte de povestea despre „Măgarul lui Buridan”, care exprimă culmea nehotaririi din mare prostie.
Spre deosebire de politica moldovenească, măgarul lui Buridan nu a existat în realitate. Povestea acestei expresii, ne-o lămurește atotștiutorul portal Google, pornește de la Jean Buridan, un medic francez care a trăit in secolul XIV la curtea ducilor de Toscana. Portalul ne spune, că Buridan și-a imaginat următoarea experiență: un măgar flămând și insetat este plasat la distanță egală între o galeată cu apă și un tain de ovăz.
Neputându-se decide cu ce să inceapă, dând mereu din cap de colo colo, măgarul a căzut leșinat, desi mâncarea și apa erau la indemanâ. Aceastâ nehotarare măgăreascâ este fatalâ, dar si ridicolâ. Expresia “ca măgarul lui Buridan” este folositâ în literaturâ pentru a descrie situația unei persoane care, solicitată la fel de puternic din două parți în același timp, nu se decide pentru nici una și de fapt le pierde pe amândouă.
Să aiba și Moldova noastră soarta măgarului, din cauza că o mare parte din compatrioți, mai degrabă – cetățeni (patrioți e cam greu sa-i numești) nu se pot decide ce vor?
Acești cetățeni nuu pot întelege, că dacă traiesc în Moldova, asta este țara lor și de ea trebuie să se ingrijească? Nu pot lăsa prostia și dorința de „marire” a neamului rus de dragul unui trai mai bun măcar pentru copiii și nepoții lor? Nu pot să nu se mai închine la niste mumii din mauzolee în loc de Dumnezeu?
Nota: Măgarușul din imagine e un biet animal draguț pe langă „măgăroii” din fruntea acestei țări, din parlament și din societate care trăiesc aici cu interesul altei țări și pe care mulți dintre voi i-ați cocoțat acolo ca să vă conducă.
Doamne, Dă moldovenilor mintea cea de pe urmă!
