Iată o rețetă pentru Kürtőskalács, un desert tradițional maghiar cunoscut și sub numele de „cozonac secuiesc„:
Ingrediente:
- Pentru aluat:
- 500 g făină
- 250 ml lapte călduț
- 50 g zahăr
- 50 g unt topit
- 2 gălbenușuri de ou
- 25 g drojdie proaspătă (sau 7 g drojdie uscată)
- 1 praf de sare
- Pentru topping:
- 100 g zahăr (alb sau brun)
- 1 linguriță scorțișoară
- 50 g unt topit
Instrucțiuni:
- Pregătirea aluatului:
- Într-un bol mic, amestecă drojdia cu puțin zahăr și câteva linguri de lapte călduț. Lasă amestecul să stea aproximativ 10 minute, până când devine spumos.
- Într-un bol mare, combină făina cu praful de sare. Adaugă amestecul de drojdie, restul de zahăr, gălbenușurile de ou și laptele călduț. Frământă aluatul până devine omogen.
- Adaugă untul topit și continuă să frămânți până când aluatul devine neted și elastic. Dacă este necesar, mai adaugă puțină făină.
- Acoperă bolul cu un prosop curat și lasă aluatul să dospească într-un loc cald, timp de 1-1.5 ore, până își dublează volumul.
- Formarea și coacerea kürtőskalács-ului:
- Preîncălzește cuptorul la 200°C.
- Întinde aluatul pe o suprafață presărată cu puțină făină, până obții un dreptunghi cu grosimea de aproximativ 0.5 cm.
- Taie aluatul în fâșii late de aproximativ 2 cm.
- Încinge formele speciale pentru kürtőskalács (dacă nu ai, poți folosi role de lemn sau conserve metalice acoperite cu folie de aluminiu) și unge-le cu unt topit.
- Înfășoară fâșiile de aluat în jurul formelor, suprapunând ușor marginile fâșiilor. Asigură-te că sunt strâns lipite.
- Unge suprafața aluatului cu unt topit și presară amestecul de zahăr și scorțișoară.
- Așază formele pe o tavă de copt și coace-le în cuptor timp de aproximativ 20-25 de minute, rotindu-le ocazional pentru a se coace uniform, până devin aurii și caramelizate.
- Servire:
- Scoate kürtőskalács-ul din cuptor și lasă-l să se răcească puțin înainte de a-l scoate de pe forme.
- Servește-l cald sau la temperatura camerei.
Poftă bună!
Istoria Kürtőskalács-ului:
Kürtőskalács, cunoscut și sub numele de cozonac secuiesc, este un desert tradițional specific regiunii Transilvania, în special zona locuită de secui, un grup etnic maghiar. Acest desert are o istorie bogată și îndelungată, reflectând influențele culturale și gastronomice ale regiunii.
Origini:
Rădăcini medievale: Primele mențiuni ale kürtőskalács-ului datează din secolul al XVII-lea. Se crede că desertul a evoluat dintr-o rețetă de pâine coaptă pe tulpini de lemn, un obicei comun în Europa medievală.
Influența germană: Una dintre cele mai vechi referințe scrise la kürtőskalács apare într-o carte de bucate scrisă de un nobil transilvănean de origine germană în anul 1679. Acest lucru sugerează că desertul ar putea avea influențe germane, având în vedere prezența sașilor în Transilvania.
Dezvoltarea și răspândirea:
Secolul al XVIII-lea: În această perioadă, desertul a devenit popular în rândul nobilimii maghiare și al comunităților secuiești. Tehnica de preparare a evoluat, iar rețetele au fost perfecționate.
Secolul al XIX-lea: În această perioadă, kürtőskalács-ul a devenit un simbol al identității secuiești. Desertul era preparat cu ocazia sărbătorilor și festivalurilor, iar tradiția de a-l coace pe forme de lemn a fost consolidată.
Modernizarea:
Secolul al XX-lea: Cu timpul, rețeta a fost adaptată pentru cuptoarele moderne. Formele de lemn au fost înlocuite treptat cu cele metalice, iar desertul a început să fie vândut în piețele și târgurile din toată Transilvania.
Prezent: Astăzi, kürtőskalács-ul este cunoscut și apreciat nu doar în România și Ungaria, ci și în alte țări din Europa. A devenit un desert de referință la târgurile de Crăciun și festivalurile de stradă, unde este preparat pe loc, oferindu-le vizitatorilor un spectacol vizual și olfactiv deosebit.
Simbolism și tradiții:
Tradiție și Simbol: Kürtőskalács-ul este adesea asociat cu ospitalitatea și festivitatea. În multe comunități secuiești, este un desert nelipsit de la evenimentele importante, precum nunțile și sărbătorile religioase.
Diversitate regională: Deși rețeta de bază rămâne similară, există variații regionale în ceea ce privește aromele și topping-urile. De exemplu, în unele zone, kürtőskalács-ul este presărat cu nucă, migdale sau chiar ciocolată.
Kürtőskalács-ul este mai mult decât un simplu desert; este un simbol al moștenirii culturale și culinare a secuilor și un exemplu al modului în care tradițiile pot evolua și se pot adapta în timp.