Nu este greu de observat când un bărbat iubește o femeie…
Începe să o trateze ca pe o fetiță…
De parcă ea ar fi mica lui fericire, pe care ar pune-o cu plăcere în buzunar… Și ar purta-o mereu cu el…
Îi spune femeei „mică”…
O tratează ca pe o fetiță…
O poartă în brațe ca pe o fetiță…
O pupă pe nas ca pe o fetiță…
Îi este frică să nu o jignescă ca pe o fetiță… Îi își șterge lacrimile ca la o fetiță……
Se pierde la lacrimile ei, ca de la lacrimile unui copil…
Îi cumpără bomboane și înghețată ca la o fetiță…
O acoperă cu o pătură, ca pe o fetiță……
El are grijă de ea ca de un copil, de parcă s-ar pierde fără el…
Îi iartă tot ce se poate în lume… Ca la o fetiță……
Și îi este frică să nu o piardă, ca pe cel mai mare lucru… Și cel mai valoros…
Puțină fericire,
Atat de nocivă
Treizeci și trei de nenorociri
Dar nepământeane.
Cine o va jigni
Doamne ferește să știu!
Ea vede totul
Ea știe totul!
O tine in brate
Și ea râde
Și spinii săi
Va trebui să-i rupă.
Pentru a nu o răni
A nu o lovi din întâmplare…
Cum ea se înfurie
Cum se face tristă.
Uneori dorește
Doar să-i dea bătaie
Pentru muncă veșnică
De a-i rupe spinii!
Și ea cu încăpățânare
Își pune buza,
Ea nu se satură de el
Minute valoroase.
Când există o oportunitate
Adoarme cu ea în brațe
La naiba cu mândria asta
Când dorința este lângă ea.
Iubește la nebunie
Si-i fredonează un cântec
În dimineața lui cu ea.
E ca o pisică
toarce ca răspuns.
O lasă să se calmeze
Și apoi se ascunde
Nu-i place să se lupte cu ea.
Mai bine se calmează.
Și el o va cuprinde atât de tare
Ca să știe doar ea
Vor decide totul cu ea în pace,
Chiar și obosiți.
Vor pleca, se vor întoarce
vor arunca o privire…
Daca greșește,
Ea va fi acolo.
Pentru că ea știe
Cât de nevoie au unul de altul.
Cănd iși vor lua la revedere
Doar se vor ține de mână.